În contextul pregătirii participării României ca Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028, Institutul Cultural Român dezvoltă programe dedicate consolidării prezenței literaturii române în spațiul germanofon și formării unei noi generații de traducători literari. Un prim pas în această direcție îl reprezintă Atelierul de traducere româno-germană „Suntem ceea ce scriem", a cărui primă ediție s-a desfășurat în perioada 17-18 iunie și 1-2 iulie 2026, la Universitatea din Leipzig.
Organizat de Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu" din Berlin și Centrul Național al Cărții, în parteneriat cu Institutul de Romanistică al Universității din Leipzig, atelierul este dedicat formării traducătorilor de literatură română în limba germană și creării unei comunități profesionale care să susțină circulația autorilor români pe piața editorială germană. Prima ediție a reunit participanți interesați de aprofundarea practicii traducerii literare într-un cadru de lucru aplicat.
Cele două sesiuni intensive au fost dedicate prozei și poeziei contemporane. Sesiunea consacrată prozei contemporane a fost susținută de traducătoarea Gundel Große, iar cea dedicată poeziei contemporane de traducătorul Alexandru Bulucz. Coordonarea atelierului a fost asigurată de Iulia Dondorici, traducătoare literară și cercetătoare în domeniul studiilor literare.
Pe parcursul celor patru zile de lucru, participanții au tradus și discutat texte de literatură română contemporană, beneficiind de feedback specializat și de un cadru de reflecție asupra provocărilor traducerii literare. Atelierul a oferit totodată prilejul unor discuții despre relația dintre traducător, editor și piața de carte, precum și despre rolul traducerii în circulația internațională a literaturii române.
În cadrul sesiunii dedicate prozei, traducătoarea Gundel Große a prezentat participanților etapele procesului de traducere și de publicare a unei cărți în Germania, abordând aspecte legate de colaborarea cu editurile, finanțarea traducerilor și regimul drepturilor de autor. Totodată, aceasta a oferit o perspectivă asupra pieței editoriale germane interesate de literatura română și a realizat o incursiune în istoria traducerilor din limba română în germană, evidențiind diferențele dintre politicile editoriale și criteriile de selecție din Germania de Est și Germania de Vest înainte de 1989, precum și transformările intervenite după 1989.
Activitatea practică a inclus traducerea unor fragmente din volume semnate de Remus Boldea (O zi desăvârșită pentru trei dinți din față, din volumul Degeaba ai citit atâtea cărți, Editura Trei, 2025), Goran Mrakić (Un glonț pentru Moș Crăciun, din volumul Punk requiem, Editura Nemira) și Radu Pavel Gheo (Poezii pentru serbare, din volumul Un drum cu Ceapă, Editura Polirom, 2020). Participanții au lucrat în echipe, discutând variante diferite de traducere ale acelorași texte, cu comentarii și observații privind nuanțele de sens și de expresie, de context, etc. Discuțiile au vizat, de asemenea, potențialul textelor și al autorilor români contemporani și moderni de a atrage interesul publicului german, precum și strategiile de prezentare și promovare a acestora pe piața editorială germană.
Sesiunea dedicată poeziei, coordonată de traducătorul Alexandru Bulucz, a îmbinat reflecția teoretică și exercițiul practic al traducerii. Participanții au tradus poeme de Gellu Naum, Marin Sorescu și Tristan Tzara, comparând ulterior propriile variante, realizate în grupe de lucru, cu traducerile semnate de Oskar Pastior și discutând diferitele opțiuni de traducere. O etapă importantă a procesului de traducere a constituit-o comentarea și interpretarea poemelor. Ulterior au fost discutate două texte fundamentale ale teoriei traducerii -- Die Aufgabe des Übersetzers (Walter Benjamin, 1923) și Über die verschiedenen Methoden des Übersetzens (Friedrich Schleiermacher, 1813), precum și un text de poetică a traducerii, semnat de Oskar Pastior: Vom geknickten Umgang mit Texten wie Personen. Übersetzen als Sonderfall des Selberschreibens (1983).
Contact: Biroul de Presă al ICR
031 71 00 606
